Home Romania Scandal cu prime grase de până la 50.000 de lei la Aeroport....

Scandal cu prime grase de până la 50.000 de lei la Aeroport. Le merită șefii de acolo?

Fostul director şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Re­giei Autonome Aeroportul Iaşi în perioada 2012-2016 susţine că aero­gara se află într-o situaţie critică: „are de plătit dări de 6,7 milioane de lei şi mai are disponibil în cont 3,8 milioane de lei“. Marius Bodea concluzionează că „regia este în im­posibilitatea achitării datoriilor la bugetul de stat“ şi invocă mai multe pierderi, printre care nouă curse ex­terne închise după plecarea sa, „in­vestiţii abandonate complet, fugă­rirea tuturor specialiştilor din aeroport şi aducerea pe funcţii cheie a unor incompetenţi notorii, achiziţii suspecte şi inoportune“. Liderul liberal ieşean a adăugat că va sesiza instituţiile de audit privind situaţia financiară „critică“ de la Aeroport.

Ieri, vicepreşedintele Consiliului de Administraţie, Sorin Eugen Zaharia, a respins categoric afirma­ţiile potrivit cărora regia riscă să intre în incapacitate de plată. De asemenea, un comunicat de presă primit de la Aeroport infirmă „ştirile alarmiste“ şi dă asigurări că regia „are o situaţie financiară stabilă şi îşi desfăşoară activitatea în condiţii normale“. Documentul recunoaşte însă restanţele Blue Air, despre care colegul de partid al lui Marius Bodea, consilierul judeţean Romeo Vatră, afirmă că „au crescut cu peste 60 la sută faţă de momentul suspendării abuzive a directorului Anghel, în ianuarie 2018“, respectiv de la 8 la 13 milioane de lei. Vicele Zaharia a admis şi că numărul destinaţiilor a scăzut, dar a invocat un grad de umplere mai mare a avioanelor, care a dus la creşterea traficului de pasageri.

Primul indicator de (ne)performanţă

Atât directorul general, Cătălin Bulgariu, cât şi vicele CA Sorin Zaharia ne-au declarat că au fost întreprinse toate măsurile legale pentru recuperarea datoriilor. „Au mai făcut plăţi între timp“, ne-a spus reprezentantul CA, admiţând că blocarea unui avion în contul restanţelor e o măsură extremă, care se răsfrânge în primul rând asupra pasagerilor. 

Totuşi, creşterea datoriilor are implicaţii directe asupra unuia dintre cele zece criterii de performanţă impuse atât administratorilor, cât şi conducerii executive a aerogării. Raportul datorii/capital propriu (gradul de îndatorare a regiei) este primul indicator care afectează componenta variabilă, adică bonusul stipulat prin contractul de mandat al fiecărui administrator şi director.

Pentru membrii CA, cuantumul acestui bonus trebuie aprobat în plenul Consiliului Judeţean. Nu şi pentru cei patru directori, evaluaţi de CA. Astfel, directorul general, Cătălin Bulgariu, care până pe 14 mai 2018 a fost membru în CA, ar urma să primească echivalentul a şase salarii (aprox. 50.000 de lei), iar directorul de operaţiuni aeroportuare, Vasile Stoicea, şi directorul tehnic, Constantin Pricop, echivalentul a patru salarii (în cazul lor, 32.000 de lei). Romeo Vatră, cel care a publicat aceste sume, nu s-a mulţumit să conteste suma din dreptul directorului general, şi a cerut demisia lui Cătălin Bulgariu. Pe de altă parte, nici preşedintele, nici vicepreşedintele Consiliului de Administraţie nu ne-au confirmat aceste sume, deşi ele au fost aprobate în CA. Dincolo de meritul sau nemeritul şefilor Aeroportului, niciun leu din aceste bonusuri prevăzute în contractul fiecăruia nu fusese virat până ieri.

Fostul director economic, Monica Nichituş, revocat luna trecută pe motivul întârzierii întocmirii documentaţiilor de extindere a infrastructurii de rulare/staţionare a avioanelor, nu figurează pe lista celor premiaţi. 

Creşterea traficului de pasageri contează

Alte criterii după care se calculează componenta variabilă salarială, respectiv bonusul, sunt: rata profitului, care ar trebui să fie cu 5 la sută mai mare decât în anul anterior pentru ca indicatorul să fie îndeplinit 100%, numărul de pasageri procesaţi – estimat la 1,3 milioane pentru 2018; au fost 1.256.640 de pasageri, cu aproximativ 10% mai mulţi decât în 2017, dar sub pragul propus pentru anul trecut; dezvoltarea capacităţii profesionale a angajaţilor, strategia de investiţii, respectarea politicilor de transparenţă şi comunicare etc.

Vicepreşedintele Sorin Zaharia ne-a explicat că Ordonanţa 109/2011, transformată în 2016 în Legea 111, menţionează acordarea acestui bonus. Şi Maricel Popa, preşedintele CJ, instituţia sub autoritatea căreia funcţionează Aeroportul, a invocat cadrul legal şi creşterea traficului de pasageri, dar i-a acuzat pe liberali de „opoziţie distructivă“ după ce aceştia s-au opus mai multor proiecte ce vizau cheltuielile aerogării.

Source

Toate drepturile sunt rezervate sursei

Recente