Home Romania Ucigaşul tăcut care a pus ochii pe tinerii ieşeni. Date medicale alarmante

Ucigaşul tăcut care a pus ochii pe tinerii ieşeni. Date medicale alarmante

Cifre tot mai alarmante de la an la an arată o situaţie îngrijorătoare. Dacă, în urmă cu 20-30 de ani, o afecţiune gravă cardiovasculară la persoane sub 40 de ani era o raritate absolută, s-a ajuns ca, astăzi, aproape un pacient de acest fel din patru să fie unul tânăr. Mai grav: decesele cauzate de acestea sunt la fel de multe. Specialiştii ieşeni îşi explică această „explozie” tăcută şi ucigaşă prin schimbarea stilului de viaţă al tinerilor în era digitalizării: mâncare pe fugă, mult fast-food, lipsă de mişcare, zile în şir petrecute la calculator sau în pat cu gadget-ul în mână, mult stres etc.. Iar modul în care evoluează stilul de viaţă la generaţiile actuale de copii arată că fenomenul se va agrava şi mai mult în anii ce vin

Situaţie absolut îngrijorătoare: ultimele cifre vehiculate în mediul medical ieşean arată că aproximativ 20-25% din persoanele care ajung în Clinica de Recuperare Cardiovasculară de la Spitalul Clinic de Recuperare din cauza problemelor cardiovasculare sunt tineri sub 40 de ani. Medicii susţin că fenomenul este de la an la an unul tot mai alarmant, mai ales având în vedere că, dacă în urmă cu mai mulţi ani afecţiunile cardiovasculare erau asociate cu vârsta înaintată a persoanelor, în ultimii ani tot mai muţi tineri suferă un infarct sau un accident vascular cerebral până la vârsta de 40 de ani.

Care sunt principalele cauze?

Specialiştii spun că una dintre principalele cauze este stilul de viaţă nesănătos pe care generaţia actuală l-a adoptat, în mare parte din cauza lipsei timpului. Mâncatul în grabă, de tip fast-food, lipsa de mişcare şi statul în faţa calculatorului, fumatul şi stresul, aceştia sunt câţiva dintre factorii care influenţează starea de sănătate. „Sunt persoane care la 30-40 de ani ajung la noi cu evenimente cardiovasculare pe fondul mai multor factori de risc. Întâlnim stilul de viaţă nesănătos; pe de o parte tinerii tind să aibă o alimentaţie calorigenă încă din copilărie, bogată în produse de tip fast-food, consumă foarte multe băuturi energizante, care contribuie la creşterea în greutate, la apariţia obezităţii şi în timp a hipertensiunii arteriale, a patologiei aterosclerozei mai frecvent şi mai prococe decât în anii anteriori”, a precizat prof. dr. Florin Mitu, şeful Clinicii de Recuperare Cardiovasculare.

De asemenea, acesta susţine că există tineri care la 25-30 de ani vin la consult cu valori foarte mari ale tensiunii arteriale. În urma discuţiilor cu aceştia, se observă că tinerii nu obişnuiesc să facă activităţi sportive şi, din cauza lipsei de timp, ajung să se lupte cu sedentarismul care le pune sănătatea în pericol. „În ţările civilizate există acest obicei încă din copilărie, de a fi prinşi în programe educaţionale, au abonamente gratuite la săli de sport şi sunt în general la preţuri foarte mici. Pe de altă parte, există educaţia în familie şi în colectivitate pentru activitatea fizică. Vedem cum în alte ţări există acest obicei de a face jogging, de a merge cu bicicleta, şi aproape nu există o persoană care să nu facă aceste activităţi. Atunci când au timp liber profită de el ca să facă o activitate recreaţională care le scade şi riscul de apariţie a obezităţii şi a complicatiilor”, a mai precizat medicul.

Mereu stresaţi la locul de muncă

În prezent, un alt factor important este stresul cu care se confruntă tinerii, medicii observând că tot mai mulţi lucrează în stare de tensiune, anxietate, cu o frică permanentă de a nu pierde locul de muncă, ajungând ca atmosfera de la serviciu să fie caracterizată de un stres continuu. „În lupta cu stresul, cel mai simplu şi la îndemână este să facă activitate fizică regulată, să îşi găsească o plăcere, o activitate care le induce starea de bine, două-trei ore pe zi ar trebui să se rupă din tot ce înseamnă activitate profesională sau chiar familială şi să facă mişcare. Starea de bine este foarte importantă şi este esenţială, nu doar în prevenirea evenimentelor cardiovasculare, dar şi în recuperarea de după producerea unui eveniment”, a completat prof. dr. Florin Mitu.

Recomandat este ca tinerii să facă astfel zilnic între 5.000 şi 10.000 de paşi, să îşi găsească o activitate antrenantă, cum ar fi alergatul, înotul sau chiar grădinăritul. O atenţie importantă ar trebui astfel să fie dată şi somnului, durata ideală fiind între 7 şi 8 ore pe noapte. Din păcate însă, la nivelul ţării, prevenţia este deficitară, neexistând programe pe termen lung care treptat să contribuie la scăderea numărului de decese din cauza afecţiunilor cardiovasculare. Conform specialiştilor, stitlul de viaţă sănătos poate reduce mortalitatea şi cu peste 50%, pe lângă urmarea unui tratament medicamentos fiind necesară şi schimbarea şi adaptarea stilului.

Source

Toate drepturile sunt rezervate sursei

Recente